Programul acestei întâlniri duhovnicești va începe la ora 9.00 cu săvârșirea slujbei de sfințire a apei și a Tainei Sfântului Maslu, urmată de susținerea de către părintele Șoptică Ciprian, de la Parohia Satu Nou a referatului: â€?SfinÈ›ii Brâncoveni - mărturisitori ai credinÈ›eiâ€?, temă care se înscrie în activitățile derulate, în anul 2014, declarant de către Biserica Ortodoxă Română, drept “An omagial euharisticâ€? ÅŸi “An comemorativ al SfinÅ£ilor Martiri Brâncoveniâ€?.

Această hotărâre are în vedere sublinierea rolului esenţial al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii pentru viaţa Bisericii lui Hristos şi pentru întărirea duhovnicească a fiecărui creştin. De asemenea, împlinirea a 300 de ani de la moartea martirică a Sfântului Voievod Constantin cu cei patru fii ai săi, Sfinţii Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi cu Sfântul Ianache sfetnicul reprezintă un prilej de pioasă evocare a jertfelniciei Sfinţilor Martiri Brâncoveni şi de reflecţie asupra moştenirii cultural-spirituale brâncoveneşti.

Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu a fost un neclintit mărturisitor al credinţei creştine ortodoxe şi un promotor creştin al culturii româneşti. Profunzimea sintezei brâncoveneşti dintre credinţă şi cultură, dintre valorile artistice ale Răsăritului şi cele ale Apusului, s-a dezvoltat creativ într-un stil artistic distinct în istoria civilizaţiei europene, cunoscut sub numele de stilul brâncovenesc.

Însă, moştenirea culturală brâncovenească a dobândit valoare simbolică duhovnicească şi mai mare odată cu jertfa martirică a acestui principe român creştin ortodox, profund credincios până la moarte.
Conform Sinaxarului zilei de pomenire a Sfinţilor Martiri Brâncoveni (16 august), în Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului Hristos (luna aprilie din anul 1714), Constantin Vodă Brâncoveanu, împreună cu fiii săi şi cu sfetnicul său de încredere, Ianache, a fost arestat şi dus la Constantinopol, în capitala ImperiuluiOtoman. Aici, sultanul Ahmed al III-lea a poruncit torturarea voievodului român şi a fiului său cel mare până când aceştia vor renunţa la credinţa creştină şi vor deveni mahomedani. După patru luni de chinuri cumplite, în data de 15 august 1714, când aniversa 60 de ani, la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, Voievodul Constantin Brâncoveanu, cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi Ianaches fetnicul au fost decapitaţi, primind moarte martirică. Trupurile martirilor au fost aruncate în mare, fiind recuperate şi îngropate de creştini în biserica Mănăstirii Maicii Domnului din Insula Halki, aflată în vecinătatea oraşului Constantinopol (azi Istanbul). Şase ani mai târziu, trupul voievodului martir Constantin a fost adus în ţară de către soţia sa, doamna Maria (Marica), şi înmormântat în ctitoria sa din centrul orașului Bucureşti, în biserica „Sfântul Gheorghe Nou�. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, înşedinţasa din 19-20 iunie 1992, a hotărât canonizarea Martirilor Brâncoveni, având ca dată de pomenire ziua de 16 august a fiecărui an.

La această întâlnire sunt invitați să participe credincioșii din parohiile municipiului Dorohoi, nădăjduind ca prin momentele trăite împreună, în ambianța de har și de rugăciune, să descoperim frumusețile credinței ortodoxe și valoarea sfinților brâncoveni, sfinți mărturisitori, care împodobesc Biserica noastră strămoșească.

Pr. Apetrei Ioan-Ștefan

Realitatea Dorohoiana