Persoanele cu cetăţenie română din Republica Moldova "au manifestat un interes deosebit pentru votul la alegerile europarlamentare încă de la primele ore ale dimineţii", au precizat pentru MEDIAFAX surse locale.

"S-au prezentat încă de la deschiderea urnelor. Sunt cetăţeni care doresc să-şi exercite dreptul la vot. La Ambasada României de la Chişinău, numărul celor care stau la coadă a depăşit 100, astfel că timpul de aşteptare este destul de mare", au mai precizat sursele citate, adăugând că şi la secţia de votare de la Institutul Cultural Român din capitala Republicii Moldova aşteaptă mai mulţi cetăţeni pentru a vota.

Pe listele partidelor româneşti pentru europarlamentare se află şi 11 candidaţi moldoveni. Candidaţii născuţi în Republica Moldova sunt Veaceslav Şaramet (Alianţa PSD-UNPR-PC), Ana Guţu (PNL), Alexadru Leşco şi Mircea Lupan (PMP), Victor Ciumac (Noua Republică), Lucia Kurduza (PNŢCD), Gheorghe Triboi şi Alexandru Strâmbeanu (Forţa Civică), Alecu Reniţă, Andrei Dumbrăveanu (Partidul Verde).

Faţă de alegerile europarlamentare din 2009, când în Republica Moldova au fost organizate 4 secţii de vot, toate la Chişinău, pentru scrutinul de duminică numărul a fost dublat. Pe lângă cele patru secţii din capitala R. Moldova - una la Ambasadă, două la Consulat şi una la ICR -, vor mai funcţiona alte patru: la Cahul, Ungheni şi două la Bălţi.

O coadă ceva mai mică s-a format, după ora 12.00, şi la Ambasada de la Paris. "Nu este ceva exagerat. Românii au ieşit de la slujbă, de aceea s-au adunat câteva zeci de persoane. Probabil că aceasta e o perioadă de vârf. Până acum, lucrurile au decurs normal", au precizat surse diplomatice.

În schimb, în Spania, unde trăieşte una dintre cele mai importante comunităţi de români, interesul este ceva mai scăzut. Preşedinta secţiei de votare 844 (Madrid 1), Ana-Maria Almăşan, a declarat că în capitala Spaniei "sunt "condiţii perfecte", votul desfăşurându-se normal, fără niciun fel de incidente. În ceea ce priveşte numărul alegătorilor care au votat până acum, Almăşan a precizat că "fluxul este unul obişnuit".

Nici la Consulatul României de la Ciudad de Real românii nu s-au înghesuit să voteze. Astfel, potrivit şefului secţiei 156 - Ciudad Real 1, Liviu Popa, până la ora locală 12.00, votaseră doar 15 persoane. "Din ce mi-au spus autorităţile spaniole, mulţi români au decis să se înscrie în registrul spaniol de vot, prin urmare nu vor vota candidaţi români". a precizat Liviu Popa. În Ciudad Real trăiesc în jur de 1.000 de români, iar în regiune sunt aproape 100.000 de români.

Aceeaşi situaţie este şi în Italia, unde mai mulţi români au ales să voteze candidaţi locali. "La primele ore participarea nu a fost atât de mare. N-am văzut printre români o dorinţă atât de puternică de a participa", a precizat un român care trăieşte în Roma.

Un număr de 49.053 cetăţeni români au fost radiaţi din listele electorale permanente din România, întrucât şi-au exprimat dorinţa pentru a vota pentru formaţiuni din alte state membre ale UE.