Concepută la Viena, în cadrul Societății „România Jună”, Serbarea de la Putna avea nu numai o valoare simbolică, de omagiere – se împlineau 400 de ani de la întemeierea mănăstirii –, ci și una pragmatică, de viitor. „La Putna, avea să spună Dumitru Brătianu, nu va fi un parastas, ci celebrarea unei nașteri”. Pentru idealurile tinerilor studenți români de la Viena, Putna fusese aleasă datorită puternicei ei rezonanțe naționale: înstrăinat, lăcașul sfânt în care odihnește veșnic Ștefan cel Mare se afla în Imperiul Austro-Ungar. Inima României bătea în afara granițelor ei.
Puternicul gest simbolic al Serbării de la Putna, care îi aducea alături pe studenții români din țară și din străinătate, pornise de la o inițiativă a lui Eminescu, care – își amintea T.V. Ștefanelli – „timid şi sfios va fi împărtășit (...) dintru început această idee unuia şi altuia dintre colegii săi, timid şi sfios din pricină că realizarea ei, atât din cauze politice, cât şi materiale nu era uşoară”.
Gândită ca un act produs de o națiune întreagă, întrunire a națiunii române în suvenirile trecutului, în însuflețirea prezentului și speranțele viitorului, Serbarea s-a produs cu un an mai târziu decât își propuseseră inițial organizatorii, pe 15/27 august 1871, fiind „una din cele mai frumoase și valoroase serbări”, la care au participat peste 3.000 de tineri români din toate provinciile ţării. După Serbare, a avut loc Congresul studenților români, în care Eminescu își punea speranța, argumentând: „Se va ridica (…) simţul naţional, aproape adormit până acuma, şi va lua alt avânt, iar studenţii ce-au sosit din toate părţile şi au făcut cunoştinţă şi legături de prietenie între dânșii vor lua cu sine impresii neșterse și vor fi pe vremuri propagatorii cei mai zeloşi ai ideii că lucrând uniţi şi conduşi de acelaşi ideal vor contribui la deşteptarea şi mărirea neamului lor în provinciile de unde se trag”.
Cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la Serbarea de la Putna, organizatorii își propun să evoce aceste evenimente, gestul de construire a unei solidarități între universitarii români din țară și din străinătate, imaginea celor care au contribuit la realizarea Serbării.
În cadrul a trei secțiuni, își vor ține comunicările, fiind prezenți la Ipotești sau conectându-se online: prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu (Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava), dr. cercet. șt. Marian Olaru (Institutul Bucovina), dr. conf. univ. Marin Gherman (Institutului de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți), conf. univ. dr. Maria Sleahtitchi (Muzeul Național al Literaturii „M. Kogălniceanu”), prof. univ. dr. Mihai Iacobescu (Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava), dr. cercet. șt. Superior Cristina Gherasim (Institutul de Istorie, Chișinău), dr. cercet șt. Diana Ețco (Institutul de Istorie, Chișinău), cercet. independent Ion Filipciuc (Societatea „Miorița”), dr. conf. univ. Lora Bostan (Universitatea Naţională „Iuri Fedkovici” din Cernăuţi), conf. univ. dr. Ala Sainenco (Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”). Prof. Ion Crețu, prof. (Societatea pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina) va prezenta placheta dedicată Serbării de la Putna.
Colocviul își va ține lucrările între orele 9.00 – 16.00, în amfiteatrul „Laurențiu Ulici”, și va fi putea fi vizualizat pe pagina de Facebook a Memorialului Ipotești.
Comunicat de presă
