Nu mai puţin de 24 de premii au fost obţinute de către elevii colegiului la olimpiadele şcolare organizate până la data de 26 martie 2022:
Olimpiada Lectura ca abilitate de viață (prof. Hură Mihaela):
Chichioacă Alexia, clasa a X-a B - calificare etapa națională;
Amarie Valentina, clasa a X-a B, mențiune
Brânzilă Raluca, clasa a X-a B, mențiune.
Olimpiada Lectura ca abilitate de viață (prof. Pavel Daniela)
Fodor Ruth, clasa XII-a A, mențiune.
Olimpiada de Chimie (prof. Nicorici Sonia):
Buțincu Adelina, clasa a X-a B- calificare la fază națională
Leonte Raluca, clasa a XI-a B, locul al III-lea
Olimpiada de Geografie (prof. Lipșa Crina):
Ghebac Anda Patricia, clasa a XII a D, locul al II-lea
Olimpiada de Limba Franceză (prof Stoica Iulia):
Enache Alexandra, clasa a IX -a C, mențiune
Olimpiada de Limba și Literatura Română (prof. Dana Adăscăliței)
Mihai Delia Andreea, clasa a XII D, locul al II-lea
Olimpiada Națională a Sportului Școlar (prof. Hîrtopeanu Răzvan):
Fotbal băieți - Locul I;
Handbal băieți - Locul I.
Olimpiada de Limba Engleză (prof. Cucoreanu Gianina):
Ilieș Miruna, clasa a X – a D, premiul I
Streteanu Diana, clasa a XI-a B, premiul al II-lea
Apetrei Smaranda, clasa a XI-a B, premiul al II-lea
Apostol Ilinca, clasa a X-a B, premiul al III-lea
Chelaru David, clasa a X-a D, premiul al III-lea
Cojocariu Antonio, clasa a X-a B, premiul al III-lea
Hură Simina, clasa a X-a B, premiul al III- lea
Damian Amina, clasa a XI-a B, premiul al III- lea
Țipirigan Raluca, clasa a XI- a F, premiul al III- lea
Ostafi Miruna, clasa a X-a D, mențiune
Tincu Andrei, clasa a X-a D, mențiune
Olimpiada de Limba Engleză (prof. Puiu Otilia)
Alexoai Giulia, clasa a XI-a A, premiul al II- lea
Olimpiada de Limba Engleză (prof. Gherasim Daniela)
Rotaru Ioana, clasa a IX-a B, mențiune.
Dar care este povestea olimpiadelor?
Olimpiadele au fost inventate de către atenieni, în Grecia Antică, în anul 776 i.H., și s-au desfășurat până în anul 393 e.n. Ele aveau ca scop evidențierea calităților fizice și îndemânării ostașilor atenieni. La început, au constat în câteva probe de îndemanare (lupte, tragerea cu arcul, alergare, etc.), iar cei care se dovedeau mai destoinici erau răsplătiți cu ropote de aplauze din partea spectatorilor din tribune și cununi de laur (frunze de dafin). Jocurile olimpice, sau olimpiadele, s-au reluat abia în anul 1896. Odată cu trecerea timpului acestea au evoluat, atât în privința numărului de probe incluse în concurs, cât și a performanțelor obținute de participanți. Fiecare record era considerat o referință pentru etapa următoare a jocurilor, astfel încât s-a ajuns la momentul în care sportivii necesitau o pregătire specifică, se pregătesc îndelung cu scopul participării la aceste jocuri sportive, având drept țintă câștigarea unui loc fruntaș.
Date fiind ecourile olimpiadelor în lumea sportivă, termenul a fost adoptat și pentru concursuri de altă natură, în care concurenții își pun în valoare cunoștințele teoretice dobândite la diferite materii. Așa se explică faptul că se organizează periodic olimpiade la diferite materii de învățământ, iar concurenții sunt atent selectați pe baza rezultatelor obținute la concursuri organizate pe etape: școlare, județene, naționale, balcanice, europene, internaționale.
Organizarea olimpiadelor pe materii asigură un cadru educațional specific în care fiecare copil studios poate să-și verifice cunoștințele dobândite la un moment dat la una dintre materiile de învățământ preferate. Independente de celelalte examene și verificări prin teste naționale, olimpiadele pe materii încearcă să găsească elite, să identifice potențe intelectuale de excepție. (prof. Monica Ifrim, consilier educativ)
