Sursă caricatură: Momentul municipiului Dorohoi

O săptămână cu Udrea. Cu ea ne-am trezit, cu ea ne-am petrecut ziua, cu ea am adormit. Asta și-a dorit și ea, și Băsescu, dar în altă ipostază. N-a fost să fie. Le-a luat-o neamțul înainte. Acum, se consolează că au rămas cele mai populare persoane din țară. Românul are o vorbă: tot răul e spre bine. Poporul savurează din plin pîinea și circul. Pâinea ne-a ieftinit-o Guvernul, iar circul ni-l oferă gratuit Udrea și Băsescu. Atât doar că spectacolul e riscant pentru cei doi, spectatorii stau cu sufletul la gură. Merg pe sârmă, iar sârma e plină de săpun (Săpun = accesoriu de pușcărie, prieten la nevoie).

Dar, vai, circul ăsta nu prea e gratuit! Actorii s-au pregătit din greu timp de zece ani pentru a ne oferi spectacolul vieții lor! Se aude că pentru spectacolul ăsta s-au băgat sute de milioane de euro. Nu s-a aflat încă unde s-au băgat. Cică instituțiile statului le caută acum și ne vor anunța la momentul potrivit.

Până atunci noi stăm și privim cu cu ochii mari, cu gurile căscate, ne dăm câte o palmă peste frunte și din când în când, oftăm plelung când unuia dintre circari îi alunecă piciorul pe sârmă. Dar ne revenim, adrenalia scade, circarul s-a salvat, merge înainte, ea îl cheamă, el parcă nu ar mai face niciun pas... iar oftăm... nu, n-a căzut nici acum, ea îl cheamă din nou, clovni sub acoperire râd pe înfundate, noi nu mai avem răbdare, nu mai putem suporta, ne rugăm să se termine odată, nu mai vrem circ pe gratis, vrem... nici noi nu mai știm ce vrem și, dintr-o dată, un fundal sonor ne trezește la realitate: publicitate!

În sfârșit, ne revenim, suntem iar ancorați în realitate, ne programăm să ne uităm la tot felul de emisiuni educative, cu nurori pentru mama, cu bucătari iscusiți, cu Capatos și fufele lui, adormim din nou, visăm frumos, uităm și de francul elvețian, mîine va fi o nouă zi, pâine avem, sună ceasul, sărim din pat, dăm drumul la televizor... nu, încă nu a căzut, ea îl strigă, clovnii încep să tragă de sîrmă, fac balans, el se încăpîtânează să nu cadă... o nouă zi, se aduce săpun proaspăt etc, etc.

În același timp, la graniță se întâmplă lucruri interesante, Putin își arată colții, ucainienii parcă ar da înapoi, simt că noua lesă îi cam strânge, e greu să fii câine la doi stăpâni. Doi stăpâni, două curți. La garduri e plin de tancuri, iar în cușca lui e plin de sicrie...

La noi se dă cu coasa pe la graniță, se nivelează pământul, se pregătește loc curat, de campat și înarmat. Unii chiar se bucură în speranța că americanii ne vor face drumuri până la graniță, nu vom mai investi din banii noștri, va înflori comerțul local, le vom oferi americanilor un strop de ospitalitate autohtonă și nu ne vor mai pleca fetele la muncă în Italia. Ce ne enervează este că ne-au impus să mai stârpim din corupție. Adică ce vor să insinueze? Că ne populează țara cu baze NATO, dar se tem de corupție? Mai bine și-ar păzi tancurile, să nu ajungă la fier vechi! La graniță, avem noi grijă: acum câteva zile, polițiștii de frontieră au au prins trei braconieri, la pescuit la copcă. (Mihai DINVALE)

Sursa: Momentul municipiului Dorohoi